A bloca, blocare, din prima conjugare

Azi am blocat câțiva concetățeni de pe Facebook care au comentat știrea despre problemele de sănătate și retragerea din viața publică a regelui Mihai, făcând referire la celebrele vagoane cu aur pe care propaganda comunistă, generoasă cum o știm, le-a atașat trenului cu care a fost expediat peste graniță ultimul monarh al României.

Comentacii au reacționat la o știre postată de altcineva, nu de mine, dar niciodată nu sunt atât de ocupat încât să nu-mi găsesc timp pentru a face să dispară din spațiul meu virtual asemenea specimene care-mi zdrențuiesc weltanschauungul.

E trendy să spui că oricine are dreptul la o opinie. Ce te faci însă când „oricine” nu știe sau nu vrea să se informeze? Sau când „oricine” are o opinie (de neclintit) despre orice, de la politică, fotbal sau etnogeneza poporului român până la undele gravitaționale și bosonul Higgs? Nu cumva se confundă dreptul la opinie cu dreptul de a-ți da cu presupusul?

Când nu știi despre ce e vorba în propoziție, când nu vrei să te informezi cât de cât înainte de a emite o părere, you have the right to remain silent*.

Părerea mea.

*Din păcate, prea puțini concetățeni știu să profite de acest drept – a se vedea interviurile lui Viorel Gaiță (de exemplu, acesta).

Nu, botezul nu a fost scos în afara legii, dar cu prostia ar merita să încercăm

De ceva vreme mă preocupă tema evaluării informațiilor. Din (ne)fericire, „cazurile” care m-au împins s-o abordez devin din ce în ce mai numeroase.

Recent, a apărut pe site-ul Cancan articolul intitulat Decizia care scoate botezul in afara legii! Din martie 2016, nu mai ai voie sa-ti creștinezi copilul!, semnat Gabriel Niculescu (Cancan,  25.01.2016, accesat: 30.01.2016).

În articol ni se spune că botezul nou-născuților a fost scos în afara legii printr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, aplicabilă din martie 2016, „dezvăluirea” fiind făcută de un site… bulgăresc. Ne este prezentat apoi un citat (nu se spune din cine) în care se face referire la problema respectivă (nu insist, cine e curios poate să citească articolul).

În realitate, sursa știrii nu e un site bulgăresc, ci unul italian, ilGiomale.it: Corte europea: da marzo 2016 battezzare i neonati è reato (20.01.2016, accesat: 30.01.2016). Conform acestui articol, Curtea europeană (care dintre ele?!) ar fi anunțat că din martie 2016 botezul nou-născuților va fi interzis în toată Europa. Se dă un citat din „judecătorii de la Strasbourg” (?) (citatul preluat de Cancan), apoi este citat un anume ziarist Andrew McFarell de la ziarul The Times care ar fi lăudat această decizie și un realizator de emisiuni radiofonice pe nume Michele Muro, care vorbește despre sfârșitul Occidentului. O căutare pe site-ul ziarului The Times nu returnează niciun rezultat pentru McFarell. Mai mult, nicio căutare pe Internet cu „Andrew McFarell” nu duce la vreun cont sau vreo informație asociată unui ziarist cu acest nume, cu excepția celor care reprezintă preluări ale știrii de care vorbim. Și în cazul lui Michele Muro, căutarea pe Google dă același rezultat: realizatorul Michele Muro nu există decât în știrea respectivă.

Mă rog, dacă nu vrem să ne complicăm prea mult cu verificările, citim disclaimerul din partea de jos a site-ului, unde scrie așa: Il Giomale non è a tutti gli effetti una testata giornalistica, e come magazine satirico alcuni articoli contenuti in esso potrebberò non corrispondere alla veridicità dei fatti. Pe românește, Il Giomale nu este un ziar propriu-zis, ci unul satiric, iar cititorii sunt avertizați că unele articole s-ar putea să nu corespundă cu realitatea.

Problema mea nu e că ziarele în căutare de senzațional, din prostie sau cu intenție, promovează fake-uri drept știri adevărate, ci că o mulțime de oameni ajung să creadă asemenea inepții fără să facă minimul efort de a verifica informația.